Fost poet Român, decedat, dar cu realizări și după moarte, cu ajutorul menajerei care m-a omorât, a complicilor ei, a sistemului de inJustiție și a României prin toate organele și instituțiile ei.

România mea Iubită care m-a și decorat, mi-a și luat tot, și Opera, și Memoria, și Lupta, cu ajutorul menajerei, a lui Nicușor DAN, prin judecători, procurori, polițiști, organe fiscale, deși le-am dat destul – cam 12 case mari și late, și apoi mi-au distrus și lupta și familia de sânge.

Ca decorat cu Meritul Cultural în Grad de Comandor, eu, Toma ISTRATI am reușit:

• să mi se considere manuscrisele „agende și mâzgălituri”
• să scot bani din bancă la 1 an de la deces
• să semnez un testament, MORT FIIND, cu ajutorul notarei Buzea Valeria Doina, la 10 ani de la deces

Din timpul vieții mele nu mai există nimic, pentru că opera mea nu mai există, nici corespondență, nici arhiva mea foto-video, nici casa memorială pe care mi-am desemnat-o în Brașov, str. Neagoe Basarab 22, Brașov (pentru care am vândut casa părintească din București, str. Constantin Coandă 28), nici susținerea pe care am acordat-o altor Patrioți, nimic.

Există în urma mea doar ocara către familia mea, există pedepsirea fetei mele prin fapte de corupție pentru a se ascunde omorârea mea de către menajera mea în care am avut încredere, care mi-a risipit tot.

Există cererea menajerei în instanță a OASELOR PĂRINȚILOR MEI DIN GROAPĂ, să le vândă mormântul.

La mulți ani Români, câți mai sunteți și câți vă mai aduceți aminte de mine, și de voi, și de Strămoși, și de Urmașii noștrii pentru care am luptat o viață întreagă.

La mulți ani Românie săracă, ținută în lanțuri grele de interese meschine, ținută captivă de vechilii și ciocoii care-s slugile intereselor externe care ne omoară din interior.

La 13 ani de la decesul meu, de 1 Decembrie 2023, nu pot decât ura să plece norii negrii și să lase România și Basarabia din prinsoarea lor. Să avem parte de pace și tihnă, să ne Unim în cuget și simțire fără să mai fim călcați în bocancii materiali sau morali ai veneticilor.

Nici o floare nu poate să crească fără Lumină sau călcată în picioare, nici România, nici Basarabia mea iubită. Și nici Românii întregi, de oriunde sunt ei acum.

Popor iubit, iți omori valorile la fiecare schimbare de stăpâni în loc să nu-ți mai cauți stăpâni, că te ai pe tine.